Bolile fasolei

Mozaicul galben al fasolei (Phaseolus virus 2 syn. Marmor manifestum)
Se manifesta prin aparitia pe frunzele infestate a unor pete mici, rotunde, de culoare galbena, dispuse în special în apropierea nervurilor. La soiurile sensibile, zonele ingalbenite se extind pe toata suprafata frunzelor, dupa care acestea se usuca si cad. Plantele afectate sunt slab dezvoltate, pipernicite, cu tulpini puternic ramificate, având aspect de tufă. In unele cazuri, la plantele afectate de acest virus, apare şi o necrozare a vârfului de creştere, pastaile formate sunt de mici dimensiuni si cu boabe putine.
In cultura virusul este transmis prin afide, picaturile de apa si prin resturile vegetale infectate.



Masuri de prevenire si combatere:
- folositi numai samanta sanatoasa, certificata
- nu reveniti cu plantatia de fasole pe acelasi loc mai devreme de 3 ani
- distrugerea resturilor vegetale in toamna.

Mozaicul comun al fasolei (Bean common mosaic virus)
Pe frunzele plantelor infestate apar pete de culoare verde-deschis, mate in contrast cu zonele sanatoase care sunt lucioase. Plantele raman mici, au inflorire slaba si formeaza pastai deformate.


Masuri de prevenire si combatere:
- folositi numai samanta sanatoasa, certificata
- nu reveniti cu plantatia de fasole pe acelasi loc mai devreme de 3 ani
- in cazul aparitiei bolii in cultura, smulgeti si distrugeti plantele infestate
- distrugerea resturilor vegetale in toamna.

Arsura comună a fasolei (Xanthomonas canpestris pv. phaseoli)
Dintre cele 4 bacterioze cunoscute la fasole (arsura comună, arsura comună fuscans, arsura aureolată şi veştejirea bacteriană), produse de specii diferite de bacterii, cea mai răspândită este arsura comună, care produce importante pagube calitative si cantitative in cultura.
Boala se manifestă in toate fazele de dezvoltare ale plantei, incepand chiar din momentul rasaririi si pana in momentul recoltarii semintelor (boabelor). La plantele abia rasarite din seminte infectate, se pot observa pete mici circulare sau neregulate, de culoare brun-galbui cu aspect umed. Pe frunze apar pete colturoase, de culoare verde-galbui, iar in conditii de umiditate atmosferica ridicata pe suprafata acestora apare o secretie cleioasa.
Pe tulpini, arsura comuna a fasolei se manifesta prin aparitia unor dungi de culoare brun-roscata, urmata de uscarea si respectiv ruperea tulpinii. De la tulpina infectia se poate raspandi la pastai si ulterior la boabele din acestea. Ca urmare a infectarii, boabele raman mici, zbarcite si prezinta pete galbene care ulterior se brunifica.
Transmiterea bolii, pe durata vegetatiei este realizata prin intermediul picăturilor de ploaie, al vântului si al insectelor. De la un an la altul, bacteria rezistă în seminţe şi în resturile vegetale infectate.


Masuri de prevenire si combatere:
- nu reveniti cu plantatia de fasole pe acelasi loc mai devreme de 3 ani
- folositi samanta sanatoasa, din culturi neinfestate
- tratarea chimica a semintelor inainte de insamantare, cu Criptodin
- tratamente chimice cu Captan, Champion 50 WP, Mancoben 60 PTS, Funguram OH 50, Curzate Plus T
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale
- cultivarea de soiuri rezistente.

Antracnoza fasolei (Colletotrichum lindemuthianum)
Antracnoza este una dintre cele mai răspândite şi păgubitoare boli ale fasolei. Boala se manifestă în toate fazele de dezvoltare a fasolei, pe organele aeriene şi cateodată si pe rădăcini.
Primele simptome apar la plantele abia rasarite, pe ale caror cotiledoane apar pete mici de culoare inchisa, usor adancite in tesut. In aceasta faza pot fi atacate si radacinile, lucru care duce la uscarea plantei.
La plantele mature sunt atacate tulpinile, frunzele, păstăile şi boabele. Pe tulpini apar pete mici, brune care la început sunt superficiale apoi se adâncesc şi formează dungi longitudinale, de culoare brună. În dreptul acestor pete tulpinile se frîng uşor iar ramurile şi frunzele se îngălbenesc şi se usucă.
Pe frunze, de-a lungul nervurilor apar pete rotunde sau alungite, de culoare brun-galbuie. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, adancite in tesut.
De pe păstăi infecţia se raspandeste la boabe pe care apar pete brune sau cafenii, devin zbarcite si nu ajung la maturitate.



Masuri de prevenire si combatere:
- nu reveniti cu plantatia de fasole pe acelasi loc mai devreme de 3 ani
- folositi samanta sanatoasa, din culturi neinfestate
- tratamente chimice cu Dithane, Mancozeb, Captadin
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale

Rugina fasolei (Uromyces appendiculatus)
Rugina fasolei este o boală frecvent întâlnită la fasolea de consum (Phaseolus vulgaris), fiind răspândită in special pe fasolea cultivata in zonele umede. Boala afectează toate organele aeriene ale plantei,dar predomină pe frunze.
Atacul se observa primavara devreme cand pe frunze apar pete galbene, vizibile pe ambele feţe ale frunzei. In dreptul petelor, pe fata superioara si inferioara a frunzelor, apar grupuri de fructificatii cu spori albi.
In lunile iunie-iulie pe frunze apar pete prafoase, de culoare brun-roscate. Mai târziu, în luna august pe frunze apar puncte negre, prafoase care duc la uscarea rapida a frunzelor. Frunzele puternic atacate se rasucesc, se usuca si cad prematur, iar recolta de pastai sau boabe scade foarte mult.Infecţiile sunt favorizate de temperaturi moderate de 16 -18 °C şi de umiditate ridicată, de peste 95%.


Masuri de prevenire si combatere:
- nu reveniti cu plantatia de fasole pe acelasi loc mai devreme de 3 ani
- tratamente chimice cu Maneb, Bayleton, Polyram, zeama bordeleza
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale

Fainarea fasolei (Erysiphe polygoni)
Fainarea poate afecta toate partile aeriene aleplantei. Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe faţa superioară a frunzelor a unor pete de decolorate de culoare inchisa, care ulterior dezvolta o pâslă fină, cenuşiu albicioasă, prăfoasă. Ulterior acestea se măresc, capătă forme neregulate şi acoperă parţial sau total suprafaţa frunzelor. În urma atacului frunzele se îngălbenesc şi se usucă în totalitate.
Factorii favorizanti pentru aparitia fainarii sunt temperatura cuprinsa intre 18ºC si 21ºC si umiditatea relativa a aerului de 65%.



Masuri de prevenire si combatere:
- folositi numai samanta sanatoasa
- la sfarsitul ciclului de cultura,resturile de plante se aduna si se ard
- se recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica
- tratamente chimice cu: Topsin M 70 WP, Aliette 80 WP, Dithane M45, Tilt 250 EC, Topas 100 EC.

Bolile vinetelor

Mozaicul castraveţilor la vinete (Cucumber mosaic virus in eggplant)
Se manifesta prin aparitia pe frunzele plantelor a unor simptome de mozaicare slaba, care evolueaza in arsuri paralele cu nervurile determinand in final ofilirea acestora. Plantele atacate produc putine fructe, iar acestea vor fi de mici dimensiuni, deformate si patate.
Transmiterea virusului de la plantă la planta este facuta prin intermediul insectelor, iar de la un an la altul virusul rezistă in sol, in resturile vegetale si in plantele perene.

Masuri de prevenire si combatere:
- nu plantati vinete pe acelasi loc unde in anul anterior cultura a fost infectata cu acest virus,
- stropiti cultura cu insecticide care sa distruga insectele care ar putea contribui la raspandirea virusului,
- se vor folosi numai seminte de la plante sanatoase sau tratate termic si chimic
- plantele din cultura, care prezinta simptomele bolii, trebuie distruse imediat
- resturile vegetale se strang si se ard.

Ofilirea fuzariana a vinetelor (Fusarium oxysporum)
Ofilirea fuzariana a vinetelor apare are in sere, solarii, dar si in camp – in anii cu precipitatii abundente. Primele simptome la plantele atacate de Fusarium apar in momentul infloririi si fructificarii vinetelor. Frunzele de la baza plantei se ingalbenesc intr-o prima faza, se ofilesc, dupa care se usuca si cad.Ulterior atacul avanseaza spre partea superioara a plantelor care se usuca fara a mai produce fructe. In urma atacului fructele deja formate raman mici, se zbarcesc, iar semintele din interiorul capata culoarea bruna sau galbena. In interiorul tulpinii sistemul vascular al plantei se brunifica si apar crapaturi longitudinale si transversale.
Aparitia bolii este favorizata de temperaturi ridicate 27-28°C, umiditatea mare si o aciditate ridicata a solului.



Masuri de prevenire si combatere:
- inainte de infiintarea culturii, dezinfectati solul chimic si termic;
- nu cultivati mai devreme de 4 ani vinete si alte solanacee (ardei, tomate) pe acelasi loc
- cuultivati soiuri cu rezistenta la Fusarium;
- inlaturati imediat plantele infectate din cultura;
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna;
- folosirea moderata a ingrasamintelor chimice ce acidifica solul (fosfat, azotat de amoniu, etc.);
- tratamente chimice la interval de 2 saptamani cu Bavistin, Derosal, Topsin M, Carbendazin.

Stolburul vinetelor (Stolbur disease in eggplant)
Boala apare în luna iulie-august si se manifesta printr-o ingalbenire rapida a frunzelor urmata de ofilirea acestora si incetinirea ritmului de crestere al plantelor. Marginile frunzelor se rasucesc spre partea superioara de-a lungul nervurii principale, frunza luând forma de linguriţă. Dupa doua-trei saptamani de la aparitia bolii frunzele se ofilesc incepând cu cele de la baza, se usuca si cad, lasand plantele fara frunze. Florile sufera deformari, observandu-se in special hipertrofierea sepalelor. Fructele care raman pe planta sunt mici, decolorate, cu pulpa lemnoasa si se vestejesc.

Masuri de prevenire si combatere:
- in scopul distrugerii focarelor de infecţie se vor lua măsuri de distrugere a plantelor perene infectate care sunt purtatoare ale virusului de la un an la altul;
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna;
- tratamente cu insecticide pentru distrugerea insectelor care pot transmite boala de la o planta la alta;
- cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta la stolbur.

Mana vinetelor (Phytophthora parasitica)
Primele simptome ale bolii se observa pe frunze incepand cu lunile iunie-iulie, prin aparitia unor pete de culoare galbena, in dreptul carora pe partea inferioara apare un puf albicios. In conditii de umiditate petele se maresc putand ocupa intreaga suprafata a foliolelor, care se brunifica, se usuca si se inegresc. Pe tulpina apar pete alungite, brun - negricioase, de marimi variabile. In cazul cand cuprind tulpina de jur imprejur, aceasta se usuca in intregime. Atacul pe fructe se manifesta sub forma unor pete mari brune, in dreptul carora tesuturile se cufunda. In conditii de umiditate atmosferica ridicata, petele se extind, se unesc, iar fructele putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:
- tratamente chimice cu Ridomil Gold, Dithane M 45, Bravo 500 SC, Topsin. Aceste produse se aplică mai ales preventiv şi la intervale de 7-14 zile.
- rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate.
- toamna se aduna si se ard resturile vegetale.

Putrezirea varfului fructelor de vinete
Este o boala neparazitara, determinata in principal de lipsa calciului din sol in perioada de formare a fructelor. Atunci cand fructul plantei se afla in perioada de crestere si este lipsit de calciul necesar, tesuturile se descompun ducand la aparitia in prima faza a unor pete mici, umede in varful fructelor, dupa care acestea capata o culoare brun-negricioasa si se dezvolta putand acoperi mai bine de jumatate din suprafata fructului. Fluctuatiile extreme de umiditate din sol care pot reduce absorbtia si circulatia elementelor nutritive sau o crestere vegetativa rapida, ca urmare a fertilizarii excesive cu azot pot fi de asemenea cauze pentru declansarea acestei boli. Aceste pete pot aparea atat in perioada cat fructul este verde cat si in perioada coacerii.

Masuri de prevenire si combatere:
- aplicati pe sol piatra de var, pentru a atinge un nivel al pH-ului din sol de 5.8-6.8
- mentineti cantitatea de apa cu care udati la un nivel constant
- stropiti plantele in faza de fructificare cu un fertilizant pe baza de calciu.

Antracnoza vinetelor
Este o infectie fungica provocata de Colletotrichum sp. Infectia se caracterizeaza prin aparitia unor pete circulare si adancite pe suprafata fructelor coapte. Petele de pe fructe sunt adancite de marimi diferite, dar in general nu depasesc 1,5 cm in diamteru. Fructele atacate de aceasta infectie se desprind de peduncul si cad. Aparitia antracnozei este favorizata de umiditate si temperaturi ridicate (peste 30°C).

Masuri de prevenire si combatere:
- nu folositi seminte de la fructele infestate
- distrugeti prin ardere resturile vegetale din culturile anterioare
- rotatia culturilor
- tratamente chimice cu Dithane, Ridomil Gold.

Bolile tomatelor

Mana tomatelor (Phytophthora infestans)

Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori şi fructe. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai puţin circulare sau de formă neregulată. La început ţesuturile petelor sunt de culoare verde-gălbui,  apoi se brunifica treptat. Mana este produsa de ciuperca Phytophtora infestans var. lycopersici si apare in special in ani cu precipitaţii abundente si temperaturi moderate, care favorizează producerea infectiilor.

În cazul atacurilor intense, boala apare şi pe tulpini sub forma unor pete, la început mici, de culoare bruna, care apoi se extind şi înconjoară tulpina pe porţiuni mari, de 10-20 cm. De regulă, tulpinile se putrezesc şi se rup sau se indoaie.

Masuri de prevenire si combatere:

- printre fungicidele cele mai eficiente în combaterea manei la rosii se numără: Ridomil plus (25 gr/10 l apa), Turdacupral (50 gr/10l apa) ,  Dithane M 45 (20 gr/10l apa), Bravo 500 SC ( 20 ml/10l apa), Topsin.  Aceste produse se aplică mai ales preventiv şi la intervale de 6-7 zile.

- rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 °C timp de 10 minute.

- se evita cultivarea tomatelor invecinatatea cartofilor si nu se cultiva tomate pe terenurile unde au fost cultivati cartofi in anul anterior

- toamna se aduna si se ard resturile vegetale.

Virusul mozaicului tutunului (Tobacco mosaic on tomato)

Boala este produsa de virusul mozaicului tutunului  se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete decolorate dispuse in mozaic. Frunzele atacate sunt de dimensiuni mai mici decat cele  sanatoase, au un aspect usor incretit iar culoarea este verde mată cu pete galbui. Fructele plantelor atacate sunt reduse ca număr şi dimensiune.

Masuri de prevenire si combatere:

- se vor folosi numai seminţe de la plante sănătoase sau tratate termic

- se recomandă de asemenea cultivarea de soiuri rezistente

- resturile vegetale se strang si se ard

- daca ati atins o planta bolnava, spalati-va foarte bine pe maini, intrucat mozaicul tomatelor se transmite foarte usor la plantele sanatoase prin atingere

- dezinfectati semintele pe care doriti sa le plantati permanganat de potasiu 1%, timp de 5 minute, dupa care se spalati-le bine in mai multe ape - tratati termic semintele  la o temperatura de 50°C timp de 24 de ore - plantele din cultura, care prezinta simptomele bolii, trebuie distruse imediat.

Virusul mozaicului castravetilor sau filozitatea la tomate (Marmor cucumeris Holmes)

Virusul mozaicului castraveţilor este o boală ce se întâlneşte mai rar tomatele din sere dar frecventă în câmp unde se produc infecţii puternice, mai ales în culturile târzii de tomate. Frunzele plantelor atacate, devin filiforme prin reducerea suprafetei foliolelor, capatand aspectul de feriga, boala fiind cunoscută şi sub numele de  ”boala frunzelor de feriga la tomate”. De asemenea pe marginea frunzelor sau in apropierea nervurilor apar pete galbui, cu aspect mozaicat. Productia acestor plante este mult diminuata sau chiar pierduta.

Masuri de prevenire si combatere:

- pentru prevenirea infecţiilor cu acest virus se recomandă evitarea cultivării castraveţilor în aceleaşi sere cu tomate şi ardei

- in câmp se vor amplasa culturile de cucurbitacee şi alte plante susceptibile la atac, izolat de culturile de tomate

- se recomanda cultivarea si soiuri rezistente

- se vor folosi numai seminte de la plante sanatoase sau tratate termic si chimic

- plantele din cultura, care prezinta simptomele bolii, trebuie distruse imediat

- resturile vegetale se strang si se ard.

Ofilirea bacteriană a tomatelor (Clavibacter michiganensis ssp.michiganensis)

Ofilirea bacteriană este una dintre cele mai păgubitoare boli ale tomatelor si este o boală caracteristică tomatelor cultivate mai ales în seră şi solaria. In conditii favorabile pentru infectie, se poate intalni si in culturile din camp deschis.

Boala se manifestă pe organele aeriene şi rădăcini, în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. Simptomul caracteristic constă în ofilirea necrotică a plantelor care progresează de la bază către vârf.

Pe cotiledoanele răsadurilor apar pete circulare de 1-5 mm., albicioase, în dreptul cărora ţesuturile se necrozează, la plantele dezvoltate, boala se manifestă prin ofilirea frunzelor începând de la cele bazale şi înaintând treptat spre cele superioare, pe tulpinile plantelor atacate apar din loc în loc dungi cenuşii negricioase, în dreptul cărora ţesuturile se crapă, iar la fructe infecţia se produce prin peduncul sau uneori local, pe suprafaţa lor.

In cazul infecţiilor prin peduncul, fructele au aspect normal, secţionând însă un fruct se observă brunificarea vaselor din interior, iar semintele sunt si ele brune sau negre.

In cazul infecţiilor locale fructele afectate prezintă la exterior simptomul caracteristic “ochi de pasăre” (un punct brun negricios cu inconjurat de un inel de culoare albicioasa si usor proeminente).

Răspândirea bacteriilor de la o plantă la alta se face cu ocazia copilitului sau defolierilor, mai ales dacă aceste lucrări se execută pe timp umed. De la un an la altul boala se transmite prin resturile rămase în câmp sau în seră sau prin seminţe infectate unde bacteria este localizată între tegument şi endosperm. Infecţia este favorizată de temperatură de 28°C şi de umiditate relativ ridicată a aerului.

Masuri de prevenire si combatere:

- culturile de tomate se vor amplasa pe terenuri neinfestate unde nu s-au observat plante cu simptome de veştejire bacteriană

- in sere şi răsadniţe este necesară dezinfecatarea terenului pe cale termică (cu vapori fierbinţi)

- seminţele  vor fi recoltate numai de la plante sănătoase. În cazul în care nu se cunoaşte originea lor, seminţele se dezinfecta cu acid acetic 0,8% timp de 24 de ore

- in perioada de vegetaţie plantele atacate se smulg si se ard

- combaterea chimica se face prin tratament cu Dithane M45, zeama bordeleza, Topisn M70,  sau Ridomil gold MZ

- după recoltare se strâng resturile vegetale şi se distrug prin ardere.

Făinarea tomatelor (Leveillula solanacearum)

Pe faţa superioară a frunzelor apar la început pete de decolorare de dimensiuni mici, care ulterior se măresc, capătă forme neregulate şi acoperă parţial sau total suprafaţa frunzelor. Pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul petelor se formează o pâslă fină, cenuşiu albicioasă, prăfoasă. În urma atacului frunzele se îngălbenesc şi se usucă în totalitate. Fructele plantelor puternic atacate rămân mai mici şi se vor dezvolta anormal.

In culturile din sera factorii favorizanti sunt temperatura cuprinsa intre 18ºC si 24ºC si umiditatea relativa a aerului ce variaza intre 70 si 82%. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale.

Masuri de prevenire si combatere:

- in sere,solarii si camp se va respecta rotatia culturilor(se exclud ardeii si vinetele,care pot fi de asemenea atacate)

- se face dezinfectia solului cu fungicide pe baza de cupru(CuSO4-1%) sau din grupa decarboximide (Captan, Captadin, Foldin, Folpan, Merpan0,8%)

- in sera dupa aparitia bolii, temperatura se va ridica cu 2-3ºC peste 24ºC,iar umiditatea relativa se va reduce sub 75%

- la sfarsitul ciclului de cultura,resturile de plante se aduna si se ard

- se recomadna cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica

- masurile prezentate anterior, vor fi completate cu tratamente chimice : Topsin M 70 WP, Aliette 80 WP, Dithane M45, Tilt 250 EC, Topas 100 EC.

Patarea cafenie a frunzelor de tomate (Fulvia fulva)

Boala este specifica mai ales tomatelor cultivate in spatii protejate. Boala ataca numai frunzele, care prezinta pete de culoare galbuie, care evolueaza, se extind si se brunifica, iar pe fata inferioara apare un puf de culoare cafenie. Frunzele se usuca, dar nu se desprind de pe planta. Datorita infectiei, plantele stagneaza in crestere, la fel si fructele.

Factorii favorizanti ai aparitiei acestei boli sunt: temperatura de peste 22ºC, corelata cu umiditate relativa ridicata (peste 95%)  si circulatia redusa a aerului la nivelul plantelor.

Masuri de prevenire si combatere:

- folositi doar samanta tratata

- defoliati etajele inferioare ale plantelor pentru a asigura ventilatie mai buna a aerului la nivelul solului

- irigarea prin brazde sau cu picatura reduce atacul

- cultivati soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica

- la aparitia primelor pete se recomanda tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, Dithane M45, Topsin M70 Wp, Merpan 50 WP.

Patarea alba a frunzelor de tomate sau septorioza (Septoria lycopersici)

Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza. Frunzele atacate se brunifica, se usuca si cad de timpuriu. Vara, în condiţii de umezealã suficientã şi de temperaturi cuprinse între 15-28°C, se pot înregistra atacuri puternice dupã legatul fructelor.

Masuri de prevenire si combatere:

- adunarea si arderea resturilor vegetale infectate

- rotatia culturilor : tomatele nu trebuie sa revina pe acelaşi teren mai devreme de 3 ani

- indepartarea de la plantare a rasadurilor cu atac incipient pe frunze

- combaterea  in timpul perioadei de vegetatie se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: zeamã bordelezã 0,75%, Dithane M45, Topsin M70 PU, Ridomil gold MZ, Bravo 500 SC. Primul stropit,  se face imediat dupã apariţia primelor simptome.

Patarea bruna a frunzelor de tomate sau alternarioza (Alternaria  solani)

Plantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare, incepand chiar din faza de rasad. Cea mai frecventă formă de atac produsă de această ciupercă se constată pe frunzele bazale, sub forma unor pete izolate, circulare, brune, cu zone concentric mai inchise la culoare. De la frunze,  infectia se va transmite treptat pe tulpina si ulterior pe fructe. Infecţiile pe fructe se manifestă prin pete mici, de formă circulară, mai frecvente în jurul pedunculului.

Masuri de prevenire si combatere:

- arderea resturilor vegetale contaminate

- tratarea termica sau chimica a semintelor inainte de semanare

- dezinfectia termica sau chimica a solului.

- tratamente chimice in timpul perioadei de vegetatie, la intervale de 7-10zile,  cu: Bravo 500 SC, Ridomil gold MZ 68, Rovral 500 SC, Dithane M45.

Ofilirea fuzariana sau fuzarioza tomatelor (Fusarium oxysporum)

Este o boala vasculara, produsa de ciuperca  Fusarium oxysporum care prezinta mai multe forme specializate. La tomate boala este produsa de varianta f.spec. lycopersici.

Primul semn de boala este reprezentata de ingalbenirea frunzelor de la baza plantei si ofilirea acestora, dupa care boala progreseaza treptat catre varful plantelor. In sectiune pe tulpina plantelor bolnave, se poate observa brunificarea tesutului vascular.

Temperaturile situate intre 28-32 de grade Celsius, umiditatea ridicata, PH-ul solului de 5- 5,6, nivelurile crescute de azot si scazute de potasiu sunt factori care favorizeaza evolutia fuzariozei tomatelor. Sub 20 si peste 34 de grade Celsius fuzarioza nu se manifesta.

Metode de prevenire si combatere:

- pentru culturile de tomate in camp deschis,  realizati un plan de rotatie a culturilor si nu plantati tomate in acelasi loc mai devreme de 4 ani

- distrugeti sau ardeti toate resturile vegetale

- cultivati soiuri rezistente

- in cazul culturilorde tomate in sera, se va dezinfecta solul cu aburi  la o temperatura de 92-95ºC timp de 45 de minute

- pe terenurile infectate, se va evita irigarea pe rigole

- tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Topsin, Dithane M-45 sau Mirage F-0,5%.

Stolburul tomatelor (Potato stolbur MLO)

Boala se manifestă în toate fazele de vegetaţie, în funcţie de momentul producerii infecţiei. Primele simptome se manifestă prin ingalbeniri marginale ale frunzelor tinere, în timp ce nervurile capătă o nuanţă violacee. Plantele bolnave se recunosc prin frunzişul sărăcăcios şi poziţia mai erectă a lăstarilor, frunzelor şi inflorescenţelor. Florile formate după infecţie rămân sterile iar deja legate la apariţia bolii rămân  mici şi când se coc au o culoare portocalie.

Masuri de prevenire si combatere:

- in scopul distrugerii focarelor de infecţie se vor lua măsuri de distrugere a volburei, care este buruiana purtătoare de virus şi a insectelor vectoare. Pentru aceasta se vor efectua tratamente în culturile plantelor gazdă cu insecticide de mare eficacitate

- cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta la stolbur.

Putregaiul coletului tomatelor (Didymella lycopersici)

Este produsa de ciuperca Didymella lycopersici, iar aparitia bolii este favorizata de temperaturi cuprinse intre 13 si 30 de grade Celsius, umiditate atmosferica de 80-90% si un sol umed.

Boala se manifesta atat la rasaduri, cat si la plantele mature din sere sau din camp, atacul cel mai frecvent fiind prezent însă pe plantele ajunse într-o fază mai avansată de dezvoltare.  Prinele simptome apar la baza tulpinii, sub forma unor pete brune-cenusii, care treptat pot cuprinde tulpina de jur imprejur. Tulpina se subtiaza, scoarta putrezeste , se crapa, se exfoliaza si duce intr-un final ofilirea plantei. Pe fructe, boala apare spre faza de maturitate si se manifesta prin aparitia unor pete brune care se adancesc in interiorul pulpei si care pot duce intr-un final la putrezirea completa a fructului.

Masuri de prevenire si combatere:

- dezinfectarea solului din sere si rasadnite, pe cale termica sau chimica

- tratamentul in perioada de vegetatie cu :Dithane M45, Mancozeb, Captadin,sau Bavistin

- folositi numai samanta certificate sau dezinfectata termic prin introducerea acesteia in apa calda de 50°C timp de 15minute

- smulgerea si arderea plantelor atacate, la primul semn de imbolnavire

- adunarea si arderea resturilor vegetale in toamna.

Putrezirea varfului fructelor de tomate

Este o boala neparazitara a tomatelor iar simptomele acestei boli sunt reprezentate de aparitia unor pete mici, imbibate cu apa la capatul inferior al fructelor, care cu timpul se largesc si se transforma in pete mari imbibate cu apa, de culoare brun-negricioasa. Intr-un final acestea pot duce la putrezirea totala a fructului.

Aceasta boala este cauzata de tulburari fiziologice determinate de udari cu cantitati de apa cu variatii  mari intre udari, la intervale de timp neregulate, combinate cu lipsa calciului din sol.

Masuri de prevenire si combatere:

- aplicati pe sol piatra de var, cu o luna inainte de plantarea rasadurilor, pentru a atinge un nivel al pH-ului din sol de 5.8-6.8

- mentineti cantitatea de apa cu care udati la un nivel constant. Prea multa apa sau apa prea putine la intervale neregulate pot crea conditiile necesare dezvoltarii bolii

- stropiti plantele in faza de inflorire si fructificare cu un fertilizant pe baza de calciu.

Caderea florilor la tomate

De multe ori, rosiile nu reuşesc sa produca o cultura normala de fructe, deoarece florile se scutura cu putin inainte de maturizarea completa a acestora. Acest lucru se poate intampla in toate culturile de tomatedin urmatoarele cauze:

- umiditatea solului este scazuta,

- existenta unor  temperaturi ridicate sau schimbari bruste de temperatura

- lipsa sau surplus de azot in sol

- infectarea cu bacterii sau ciuperci parasite

- lipsa polenizarii

- producerea unui numar prea mare de fructe pe o singura planta, lucru care duce la epuizarea acesteia.

Masuri de prevenire si combatere:

- folositi soiuri potrivite climatului in care infiintati cultura de tomate

- nu fertilizati in exces cu azot

- udati plantele in profunzime, cel putin o data pe saptamana

- intr-o zi insorita, efectuati o polenizare manuala a florilor de tomate, prin scuturarea usoara  a plantelor care au dezvoltat flori. Este cunoscut faptul ca tomatele au nevoie de polenizare pentru a produce fructe, iar in zilele cu temperature extreme, insectele polenizatoare isi fac rara aparitia.

Fomarea crapaturilor pe fructele de tomate.

Crapaturile aparute pe fructele de tomate sunt rezultatul unei perioade de crestere si dezvoltare rapida a fructelor, determinata de perioade de ploi abundente urmate de perioade cu temperaturi ridicate sau invers, atunci cand dupa o seceta prelungita urmeaza o perioada de ploi abundente. O alta cauza a aparitiei crapaturilor pe fructe, poate fi variatia mare intre temperaturile din timpul zilei si cele din timpul noptii, lucru care duce la dilatarea respectiv contractia celulelor epidermei si provoaca aaparitia crapaturilor.

Crapaturile apar mai intai la pedunculul fructelor si se extind treptat, ranind fructele si favorizand atacul ciupercilor si bacteriilor. Fructele care stau in soare direct si nu sunt protejate de frunzele plantei, sunt mai predispuse la aparitia crapaturilor decat cele care sunt umbrite de frunzis.

Masuri de prevenire si combatere:

- incercati sa irigati cultura de tomate la intervale de timp regulate si fara fluctuatii mari privind cantitatea de apa

- in momentul in care defoliati plantele de tomate, aveti grija sa nu lasati in totalitate fructele expuse razelor solare (pastrati cateva frunze deasupra fructelor)

- puteti planta soiuri rezistente la aparitia crapaturilor, dar acestea au coaja mai groasa.

Bolile la ardei

Pentru ZKI a fost foarte important ca noii hibrizi de ardei lansati pe piata sa fie toleranti fata de efectele nocive ale bolilor si daunatorilor.
Am reusit sa realizam acest lucru pentru mai multi hibrizi: Bihar F1, Cecil F1, Century F1, Apollo F1, Brillant F1. Productia va fi mai profitabila daca se folosesc acesti hibrizi iar diferenta de pret se poate regasi in siguranta cultivarii.

Mozaicul: se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.
Piticirea: se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.
Putregaiul negru: Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza: se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.

Bolile rasadurilor, prevenirea si combaterea lor

In presa putem citi multe articole, despre diferite boli, care pot dauna plantelor insa putine articole ne vorbesc despre faptul ca trebuie sa acordam o atentie sporita plantelor noastre inca din vremea rasadurilor, mai ales pentru prevenirea bolilor rasadurilorpentru ca oa infectie serioasa ne poate pune in pericol tot efectivul de plante.

Pentru prevenirea acestor infectii am dori sa prezentam cateva aspecte ale infectiilor:

• infectiile la aparitia lor provoaca distrugeri masive in doar cateva zile si ataca, mai ales rasadurile plantate sub forma de covor; cele in ghiveci sunt mai putin expuse.


• aceste infectii se regasesc mai ales la ardei, rosii, salata ,castraveti si varza si pot fi: Pythum spp., Rhizoctonia solani, Fusarium spp., Alternaria alternara, Alternaria solani. Daunatorii Pythium spp., Rhizoctonia spp.,  Fusarium spp, sunt micoze de sol, care in conditii nefaste pot trai in sol o perioada indelungata de timp, la Fusarium spp., ramasitele de plante infectate servesc ca si sursa pentru propagarea infectiei  din sol.


• infectiile de tip Alternaria, ataca suprafata semintelor si dauneaza in interior dar se regasesc si in ramasitele plantelor de pe suprafata. In conditii de clima favorabile, micozele se strecoara prin tesuturi sau prin ranile de pe suprafata plantei si ajung in toate organele ei. Miceliul micozei se raspandeste pe suprafata solului si de pe o zi pe alta pot provoca distrugerea plantelor pe zeci de metri patrati. Boala apare in vreme racoroasa la temperaturi de sub 10-15  grade, si in vreme de umiditate ridicata dauneaza plantelor care au mai putin de 6-7 frunze. Efectivul dens, irigatia excesiva, lipsa de oxigen a solului, reactia acida(6-6,5 pH ) sunt factori de carenta de substante nutritive. Simptomele bolii variaza in functie de tipul si de perioada infectiei, in cazul infectarii cu germeni planta piere inca la incoltire sau imediat dupa rasarire. Daunatorul Rhizoctonia spp., ataca si plantele care au peste 4-6 frunze. Coletul plantelor se atrofiaza in diferite masuri si provoaca ofilirea plantelor.

Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.
Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase.
Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate.

• Ventilatia, are importanta de a impiedica condensul la suprafata solului


• dezinfectia solului: de obicei in sol se regasesc daunatorii, care prin instalatiile de cultivare se reproduc. Riscul infectiilor poata scadea cu usurinta prin aplicare de substante fungicide.

Bolile problemă la Solanaceae(petele de bronz la tomate)

TSWV (Tomato spotted wilt virus) este un virus care provoacă petele de bronz la tomate.

În principiu afectează culturile din sere şi solarii, dar deja a apărut şi în culturile pe câmp. Simptomele sunt foarte variate:

1. Dacă planta s-a infectat (încă în perioada de răsad), lăstarul terminal îngălbeneşte, pe frunze apar pete galbene şi necroză maronie.


2. Planta poate însă produce lăstari laterali sănătoşi dar după un timp pe frunze apar pete galbene după care frunzele necrozează, se deformează după care tulpina şi lăstarul terminal mor.


3. Este semnificativ (dar rar se pot observa) pe frunze şi pe fructe modificările de culoare bronz.


4. Pe fructe in general apar ( ca simtome) boala petelor inelare de culoare galbenă sau de culoare maronie.


5. Daunele produse de virus sunt între 50-80% din producţie, dacă planta se infectează încă în perioada de răsad sau după plantare, dacă planta este mai matură simptomele pe frunze şi lăstarii terminali sunt mai uşoare. În cazul acesta apariţia virusului se poate observa pe fructe prin pete mari. Maladia este provocată de virusul petelor de bronz la tomate care are o gamă largă de plante gazdă.


6. Sursa principală de viruşi sunt buruienile perene, erbaceele perene, culturile lemnoase şi florile ornamentale. Virusul poate fi transmis prin lichidul tisular al plantelor îmbolnăvite. Pentru extinderea virusului în primul rând sunt responsabili paratiţii. Virusul are capacitatea de a se răspândi pe cale orală, prin muşcătură larvei dăunătorului. Odată ce larva parazitară este infestată, aceasta va deveni purtător de virus pe tot parcursul vieţii. Virusul în schimb nu se transmite urmaşilor pe cale reproductivă.


7. Datorită numărului mare de plante gazdă şi a tripşilor apar dificultăţi în combaterea virusului. Infecţia apare cu o frecvenţă mai mare în cazul tomatelor cultivate în spaţii protejate dar din nefericită este tot mai frecvenţa şi în cazul culturilor de câmp.

Boala se poate combate prin:

• distrugerea buruienilor;


• folosirea de răsaduri sănătoase;


• combaterea paraziţilor, principala sursă de contaminare a culturii;


• îndepărtarea şi distrugerea plantelor cu primele simptome de îmbolnăvire.

Cum se cultiva legumele in solarii sau sera

Totul începe cu o bază genetică de încredere şi certificată. Seminţele de legume profesionale va asigură un randament care face să merite toată munca dvs. de-a lungul sezonului.
Este necesar ca pământul din solar să se încălzească aproximativ 10-15 zile înainte de începerea răsadului. Pentru aceasta este recomandat să se monteze/acopere cu folie, după care se poate începe procedura de mărunţire si prelucrare a solului în straturi, ierbicidare etc.

Plantarea răsadurilor în solar se face după regulile următoare:
- la roşii 20 - 25 martie,
- 5 - 15 aprilie la ardei,
- 1 - 15 aprilie la vinete.

Temperatura în sol, la adâncimea de plantare, să nu fie mai mică de 10-12 grade Celsius. Făcând o selecţie pentru plantare trebuie să alegeţi în final doar răsaduri viguroase, sănătoase, produse în ghivece sau cuiburi nutritive. Înainte de plantare, răsadurile se udă şi se tratează contra dăunătorilor.

Munca în solar
Este recomandat să afânaţi solul cu o mini-praşilă, prima oară la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 săptămâni. Pentru un sol productiv, fertilizarea se face uniform, în apropierea rândurilor, încorporând îngrăşământul în sol odată cu praşilele.
Ca regulă permanentă, trebuie să supervizaţi evoluţia plantelor şi să replantaţi acolo unde nu s-au prins de prima dată.
Legumele se irigă în funcţie de cultură, de obicei între rânduri, aducând apa pe şanturi dar şi irigarea "la picătură" este o practică de succes în legumicultură.

Este recomandat să menţineţi sub control temperatura şi umiditatea, realizată prin aerisirea solarului şi irigare corectă. Aerisirea se face prin deschiderea uşilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului în zilele foarte călduroase.
Dacă nu se respectă aceste condiţii, apar bolile la plante şi cultura poate fi periclitată. Combaterea bolilor se face prin măsuri de igienă a culturii (îndepărtarea plantelor bolnave) şi diverse tratamente fito-sanitare.

Lucrări speciale:
La roşii:
- susţinerea plantelor pe sârme sau sfori cât mai din timp (20 zile de la plantare);
- copilitul;
- cârnitul plantei la 3-4 inflorescenţe pentru culturile extratimpurii şi 8-10 inflorescenţe pentru culturile prelungite;
- defolierea frunzelor de la bază, imediat după plantare, şi a celor îngălbenite.
La ardei:
- lucrări de formare a tufei, lăsând 3-4 ramificaţii;
- lăstarii de rod se lasă în exterior şi se ciupesc la 1-2 flori, iar lăstarii interiori şi cei sterili se suprimă;
- cârnitul vârfului lăstarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct;
- defolierea frunzelor bătrâne.
La vinete:
- ciupirea lăstarilor până la apariţia primelor flori;
- se lasă 1-3 copili care se cârnesc după 2-3 fructe;
- dacă apar mai multe flori la un loc se răresc, lăsând numai una;
- se defoliază frunzele de la bază şi cele care umbresc florile.